Ocannu passau si funt festaus is centucincuant’annus de candu fut nascia, in Nugoro su 28 de cabidanni de su 1871, sa scritora prus famada chi sa Sardigna apat tentu: Gratzia Deledda. Ddu scint finas is perdas ca, in su 1926, at bintu, prima femina italiana, su “Premio Nobel” po sa literadura.  A innantis de issa feti un’atra femina ce dda ia fata a ddu binciri: sa svedesa Selma Lagerlof in su 1909.

Chini de nosu no at mai ligiu unu liburu de sa femina nugoresa? Chini no at bisau a ogus obertus is contus de Elias Portolu?

Orgogliu mannu de totu is sardus, a sa Deledda, in Sardigna, ddi ant intregau dogna cosa: orrugas, prassas, museus, premius leterarius, liburus e atru meda. Lastima manna ca po dd’arregodai, po festai is centucincuant’annus, ocannu passau tocaiat a donai atentzioni manna a is regulas po su Covid. Totu custu at bofiu nai ca is atobius funt stetius tropu pagus e cun genti paga su matessi po cussu chi minesciat a sa Deledda.

Nosu de Làcanas, ca eus sempiri donau importu mannu a feminas e ominis de s’Isula nosta, nosi podiaus scaresciri? Balla ca no, iat airi nau un’atru grandu artista sardu, Pieru Marras!

Ci eus provau e cun sa sabidoria de unu regista, Marcu Gallus, chi tenit in is intragnas sa sardidadi e at cumprendiu ita cheret narrer identidadi sarda, eus cumentzau a pensai ita si podiat fairi. Est nasciu unu progetu de sessanta puntadas, dognuna de una pariga de minutus e non de prus, intregadas a sa scritora nugoresa cun testimonias de chini at studiau e connoscit beni meda sa Deledda e cun imaginis medas mai bistas.

De cenarba 21 de gennargiu partit in Lacanas Tv sa puntada de unu, “Il sogno di Grazia” e ant a chistionai Rossana Dedola cun Neria de Giovanni.

In segus dogna lunis, mercuris e cenarba bosi eus a fairi cumpangia po connosciri prus a fundu custa femina, in is liburus e massimamenti in sa vida.

 

 

Màuru Mura

 

 

“Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2021-2022 LR 22/2018, art. 22”

 

 

Foto: Archivio Domus de Janas