Sa vida podet esser bista comente una carrela, su tretu de caminu chi feus, su giassu de terra inue betaus is passos nostos. Non podeus narrer ca no est gasi, totus andaus a innanti, totus depeus faer istrada, onniunu po sa carrela sua. Chi siet giai sinnada nemos dd’ischit, o fortzis solu Deus, ma mi praghet prus pentzare ca seus nosu chi podeus esser meres de sa vida e de su futuru nostu.

 

Est cun custu pentzamentu chi geo ’olia cumenciare a foeddare de un’amiga mia, Rossella Urru, poite est de su bintitres de Santu ’Aine chi issa no est prus mere de sa carrela sua, po more de calecunu est istada secuestrada de is campos prófugos saharawi in su desertu algerinu, privada de sa libertade sua. Rossella, est una picioca de bintinoe annos, samughesa, figia sarda, ma podeus narrer ca is arreghinas suas funt longas meda e chentza làcanas, bistu ca at bìviu prima in Cuglieri agoa in Samugheo e po istùdiu in Bologna.

 

Giai de is istudios de s’universidade, at dimostradu s’interesse po sa cooperatzione internatzionale e po is diritos umanos: s’est laureada in su 2007 cun su màssimu de is votos cun-d-una tesi chi foeddat de s’istória de su pópolu saharawi e de is conditziones de vida in is campos prófugos in Algeria. Cun s’istùdiu at contivigiadu sa passione sua po is diritos umanos, cun sa fortza de volontade at ischìpiu amanniare sa connoschéntzia de custos pópulos, isceberando issa su futuru e su treballu suo, difati prima cun su Comunu de Ravenna agoa cun su Cisp (Comitato Internazionale Sviluppo Popoli) at mandau a innanti progetos po sustentare su pópulu saharawi…

 

De duos annos biviat a cuntatu cun is prófugos saharawi, treballaiat in is campos in territóriu algerinu, in su desertu de su Sahara, inie depiat gestire s’alimentatzione, sa sanidade, s’istrutzione po chentu chimbantamila personas. Teniat a coro sa sorte de custu pópulu, inie de totus est connota e de totus est bófia bene. Como est in is manos de is secuestradores, totus funt in pistighingiu po sa sorte sua, a prus pare sa famìlia sua, chi depet suportare su pentzamentu de tènnere una figia in manu angena. Ma Rossella e sa famìlia sua non funt solas, mancari in su momentu de su bisongiu est facile abbarrare a sa sola, in custos tres meses non si contant is pressonas chi ant amostadu istima po custa picioca, bastat a intrare in su sito www.rossellaurru.it po ligire is lìteras arrecias de sa famìlia, bastat a biere totu is manifestatziones fatas in totu sa Sardìnia, a milliaias ant partecipadu a crufessones, missas, partidas de pallone e atóbios de ónnia genia, inue su tema principale fut “Rossella Libera”.

 

In custos tres meses nosu amigos aus cumpréndiu ca non seus solos, poite funt medas is pressonas chi bolent intrare in parte in custa gara de solidariedade, bastat pònnere in motu su computer e intrare in internet, oe custos mezos si permitint de biere cussu chi sucedet in su mundu. Própriu cun s’agiudu de facebook (http://www.facebook.com/groups/rossellalibera/) aus pótziu faere unu grupu po Rossella. Oe custu grupu contat prus de ses mila pressonas, si permtit de abbarrare in cuntatu e ischire fintzes des initziativas noas, non passat die chentza nde bìere una, e po custu si intendeus in coro de ringratziare: comunos, provincias, associatziones, iscolas, sociedades isportivas, sa crésia, entes, e totu is pressonas chi funt movendosi o ant manifestadu solidariedade. De parte de is amigos ma seguramente de parte de totu sa bidda de Samugheo, non s’aus a frimare de mandare a innanti custas iniziativas poite Rossella non depet essere imentigada. S’augùriu po su bene suo e de totus est chi torret a coitu a domo sua e chi potzat torrare a esser mere de sa carrela sua!