Custa est sa stória de unu mostru de atzargiu de 46 mila tonnelladas e de una feminedda ‘e nudda. Una stória chi in sei tenit totu: s’amori universali, sa gherra maca e unu scusorgiu in mesu mari. Custu est su contu de s’elefanti e-i sa fromiga, de un’afundamentu e de un’àngilu chi si pesat a bólidu, sa stória de sa coratzada Roma e de Novella Fortuna. Antzis: de Mama Mahon e de is 1800 fillus chi no s’iat essi mai crétia de tenni a becesa.

 

Sa stória cumentzat s’8 ‘e cabudanni de su 1943: cun s’armistìtziu s’Italia abbandonat a Hitler. Cussa dì, sa navi de batalla Roma – su mellus de sa produtzioni de gherra italiana – est a La Spezia ispetendu cumandus po s’oponni a su sbarcu alliau in Salerno. S’órdini chi lompit invecias a s’amiràlliu Bergamini – cumandanti de is fortzas navalis de batalla – est de si cunsinnai a is Alliaus. Sa dì agoa, a is 3 de noti, s’amiràlliu movit is navis conca a Sa Maddalena, euba in teoria ant a andai finas ‘e-i su rei Vittorio Emanuele III e su guvernu. Cun sa Roma is atras coratzadas de sa IX divisioni, is incrociadoris de sa VII divisioni, is cassatorpedineras de sa XII e de sa XIV iscuadrìllia e un’iscuadrìllia de torpedineras.

 

Sa formatzioni pustis tres oras atòbiat, benendudendi de Genova, sa VIII divisioni precédia de sa torpedinera Libra. Navighendu tra Imperia e Cabu Corsu e, poderendusì a una bintina de km de sa costa corsa, sa scuadra puntat a est conca a is Bucas de Bonifaciu. Faci a ora de is duas e mesu, candu is navis funt lompendu a is Bucas e giai ant evitau una pariga de atacus aéreus tedescus, Bergamini pigat s’órdini de furriai bia a Bona, in Algeria, ca Sa Maddalena est orruta in manu tedesca.

 

Prus adduru, non meda a-i largu de s’Asinara, in celu cumparint bintotu Donier Do 217 de sa Luftwaffe, partius de Marsiglia po afundai is coratzadas. Is aéreus funt armaus cun-d-un’imbentu nou chi at a dimustrai s’inutilidadi de is coratzadas gigantis. Seus chistionendu de is bombas teleguidadas RuhrsthalSD1400, connotas cun su nòmini de Fritz X: is primus bombas intelligentis de sa stória.

 

Is aéreus bolendu a 6500 metrus de artària- foras de su tiru de is coratzadas – iscanciant is bombas. Is primus faddint, ma a is tres e tres cuartus sa Roma benit corpia. Chi sa primu bomba no dda frimat, sa segunda, cincu minutus agoa, dda devastat: fait deflagrai, is depositus de munitzionis de prora: sa santabàrbara. Est sa fini. Sa turri nùmuru 2 (1500 tonnelladas) sartat in àiri, su calori de su fogu atròciat sa turri de cumandu, sa pampa si pesat po 400 metrus, su scafu si segat, sa navi pendit a dresta e cumentzat a afundai. A is cuatru e doxi minutus si fùrriat, si segat in dûs e su mari ci dda ingurtit. Sa tragédia est cumpria: 1393 tra mortus e pérdius. Cun issus s’amiràlliu Bergamini e su cumandanti Adone del Cima.

 

In su mentris chi is undas, abellu abellu, ispingint is mortus a sa riva, furriendu a campusantu sa marina tra Casteddusardu e Stintinu, is navis italianas arrennescint a sarvai 628 naufragus. Is navis chi non tenint genti de sucurri si dirigint a Malta, is atras a is ìsulas Balearis. Parti manna de is malàidus benit isbarcada a Port Mahon, a Minorca, un’atra parti a Maiorca, in sa baia de Pollensa. Calencunu morit in biaxu, calencunu in ispidali: 25 in totu.

 

A Mahon c’est una fémina carlofortina: Novella Fortuna, classi 1880. Inténdia sa nova chi in citadi ci funt italianus in dificultadi currit a prestai agiudu. Curat is malàidus, avìsat is famìlias de is piciocus, buscat cosa ‘e papai e mexinas, portat froris a is mortus, arrennescit a mantenni lìberus is 1800 marineris, mancai is navis bengiant internadas, e ddus acollit in is domus suas: casa Riudavetz-Novella e Villa Fortuna.

 

In is mesis chi passant a Mahon, finas a su 15 de ‘ennàrgiu de su 1945, is militaris tenint totu su tempus po s’innamorai de custa mama noa: una feminedda fiuda a ogus asulus, geniosa, prena de afetu e premura. In is annus chi sighint is famìlias de is marineris dda cicant: dda ‘olint connosci e imbrassai po su beni chi ddis at fatu. Sa Marina prus bortas dda cumbidat a Roma, ma issa decidit de andai feti su 20 ‘e cabudanni de su 1952. In s’ocasioni de s’abbisita sua in Itàlia, Mama Mahon erricit arreconnoscimentus medas e atóbiat in privau a Piu XII.

 

S’annu agoa su presidenti de sa Repùbbrica Einaudi ddi ‘onat “Su steddu de sa solidariedadi italiana de primu classi”. Novella Fortuna andat tandu a Casteddu e a Carloforti, sa bidda nadia sua: ddui mancat de su 1923. In Sardìnia puru ddi faint festa manna, e agoa de una bella bagàntzia in terra sarda, cust’àngilu torrat a Mahon, a billai is tumbas de is marineris italianus. Morit incui, in su ’69, e su 25 ‘e arbili 2001 Carloforti intregat a su nómini sû sa banchina portuali.

 

Acabbada sa stória abarrat una domanda. Eub’est sa navi coratzada Roma, s’orgólliu de sa marina militari italiana, afundada su 9 ‘e cabudanni de su 1943? De seguru, custu mostru ‘e atzargiu, s’ùnica navi aici manna afundada in su ‘900 a no essi stétia ricuperada, no est meda a-i largu de s’ìsula nosta.

 

Calencunu narat a 16 mìllias a nord de Casteddusardu, a cincuxentus metrus de profundidadi, atrus ant bogau a pillu is coordinadas geograficas precisas, e atrus ancora ant apariciau e funt sighendu a apariciai oi in dì speditzionis po dd’agatai. Po finis de istùdiu, ca su recuperu benit esclùdiu, bistu chi sa navi est cunsiderada unu sacràriu. In-d-ónnia modu, po imoi, su mistériu de sa Roma sighit, su chi si scit de seguru est ca su mari sardu de prus de 60 annus dda costoit in is intrànnias suas.